Dragi mei OM iubitori de Ayurveda,

Ma bucur ca re-luam legatura dupa o pauza foarte lunga.

M-am gandit sa incep o noua serie de articole despre medicina traditionala indiana, cu o tema care sta in substratul realitatii “pandemice”, afectiunile psihice.

Notiuni de introducere in Ayurveda

În textele ayurvedice, la originea cosmosului stau cinci elemente: eterul, aerul, apa, focul şi pământul, numite Panchmahabhootas. Prin combinarea lor se creează trei energii (echivalentul Yin/Yang în medicina tradiţională chineză) care coexistă în echilibru în fiecare organism viu:

Vata – constituită din energia combinata a aerului şi eterului

Pitta – constituită din energia focului

Kapha – constituită din energia combinata a apei şi a pământului

Ele formează o triadă care guvernează starea de sănătate a corpului şi se numesc Tridoshas. Cuvântul “dosha” derivă de la rădăcina “dush” care înseamnă a polua, a vicia sau a face să devină impur. In concluzie, este vorba de trei umori, trei energii vitale, care in dezechilibru, compromit sanatatea organismelor vii.

Afecţiunile psihice, din perspectiva ayurvedică

Mano-Roga este un termen ayurvedic popular pentru bolile care cauzează dezechilibrul sistemului nervos. În textele ayurvedice, Mano, adica mintea sau creierul este redat ca: locul spiritului, adica Prana, şi al simţurilor, Gyana. Roga sau boala apare din cauza vicierii sau excitării celor trei doshe sau energii vitale, despre care am vorbit mai sus.

Ayurveda defineşte cinci proprietăţi ale mintii:

• gândirea,
• consideraţia,
• atenţia,
• hotărârea,
• direcţia.

Prin dezechilibrul doshelor, aceste proprietăţi sunt afectate de stresul mental şi emoţional, dând naştere la diferite boli nervoase, cum ar fi anxietatea, depresia, nevroza, psihoza. Afecţiunile sistemului nervos se reflectă în cadrul funcţiilor cognitive prin: pierderea concentrării, afectarea memoriei, somn agitat, dificultăţi de comunicare, precum şi modificări de comportament (capricii, comportament rebel sau antisocial şi tulburari emoţionale).

Remediile Medhya Rasayana- plante magice

Remediile Rasayana sunt folosite din cele mai vechi timpuri în Ayurveda ca remedii de reintinerire, care menţin organismul în formă până la vârste înaintate. Studiile recente demonstreaza că acestea reprezinta potenţiale surse pentru medicamente antianxioase şi antidepresive.

Medhya Rasayana este o categorie de plante din grupul Rasayana, care în traducere înseamna “orice este benefic pentru intelect”. Aici intra si plantele ayurvedice cu proprietăţi psihedelice sau care “extind” capacităţile mentale. În trecut, efectele acestor plante erau considerate magice, la ele făcând referire vechile poveşti şi legende.Daca ne amintim povestile din folclorul autohton, acolo erau multe indicatii despre ierburi care te faceau sa spui adevarul, sa vorbesti mai multe limbi, sa deschizi  usi ferecate sau care iti produceau un somn greu.

Plante ayurvedice bune pentru creier

Există patru plante de bază in grupul Medhya Rasayana:

Brahmi – Bacopa monniera (gratiola),

Ashwagandha – Withania somnifera (witania sau cireaşa de iarnă),

Shankhpushpi – Convolvulus pluricalus,

Jyotishmati – Celastrus paniculatus.

Aceste plante se caracterizează prin gust amar şi puţin astringent, sunt uşor uleioase, acţiunea lor de bază fiind neurotonică. Ele îmbunătăţesc funcţiile mentale şi liniştesc psihicul, comportându-se ca nişte tranchilizante uşoare.

Va dau mai jos cateva detalii despre doua dintre principalele remedii Medhya Rasayana, care se regasesc si in gama Herba Ayurvedica:

BRAHMI, Bacopa monniera cunoscută sub numele de gratiola, cu frunze asemănătoare lămâiţei, conţine saponine şi alcaloizi, bacozidă A şi bacozidă B.

Legenda vedică: Doctorii din vechime recomandau planta atunci când capacitatea de muncă a persoanei scădea din cauza oboselii psihice, deoarece substanţele active pe care le conţine întăresc nervii şi redau energia. Face parte din cele cinci plante divine cu proprietăţi de reîntinerire.

Ce spune ştiinţa modernă: Ultimele cercetări demonstrează faptul că Herpestis monniera îmbunătăţeşte memoria. Stresul, boala, şocurile emoţionale sau fizice agravează deteriorarea neuronilor. Rezultatul constă în afectarea memoriei, de la lapsusuri până la amnezie. Bacozidele, principiile active din plantă, repara celulele nervoase deteriorate, deoarece induc o creştere a sintezei de proteine care intră în structura noilor neuroni, ce înlocuiesc neuronii îmbătrâniţi.

ASHWAGANDHA, Withania somnifera, cunoscută sub numele de cireaşa de iarnă, are în compoziţie alcaloizi şi aminoacizi.

Legenda vedică: Poartă numele sanskrit de Ashavagandha, ceea ce înseamnă “care miroase ca un cal sau ca o iapă“ datorită mirosului foarte persistent pe care îl emană planta. Mai este cunoscuta drept ginseng indian, datorita proprietatilor asemanatoare ginsengului chinezesc.

Ce spune ştiinţa modernă: Este folosită în toate cazurile de slăbiciune generală, extenuare nervoasă, suprasolicitare a creierului, pierderi de memorie, pierderea energiei musculare etc. Planta conferă energie organismului slăbit în urma bolilor sau al efortului susţinut, prevenind îmbătrânirea prematură.

Pentru o încheiere intr-o nota veselă a subiectului de astăzi, vreau să vă povestesc de unde vine expresia “memorie de elefant”. În India, se spune că un elefant poate fi cel mai bun prieten pentru stăpânul său, dar totodată îi poate deveni şi cel mai mare duşman. Şi asta pentru că elefantul nu uită niciodată binele sau “răul” pe care i l-ai făcut şi, la momentul potrivit, chiar şi după o suta de ani, te răsplăteşte cu aceeaşi monedă. In concluzie, are o memorie de neegalat, la fel cum am avea si noi, folosind plantele tonice pentru creier, mentionate mai sus:).

Va imbratisez,
Irina Plescan

HERBA AYURVEDICA

Pentru recomandari ayurvedice, scrieti-mi pe contul nostru de FB sau la: office@herbaayurvedica.ro