E din nou primăvară. Păsărelele ciripesc, iar crengile copacilor stau să cadă sub povara florilor de un roz suav. Depresia şi starea de nemulţumire care ne-au caracterizat o iarnă întreagă – poate cu excepţia zilelor de Crăciun :), au dispărut. Simţim o energie suplimentară şi o nevoie acută de a ieşi în mijlocul naturii, de a ne încărca plămânii cu aer proaspăt.

Ieşirea din iarnă lasă urme asupra organismului, nu numai la nivel psihic, ci şi fizic. Schimbarea alimentaţiei de la zacuscă şi carne de porc la salate de roşii şi brânză proaspătă cu ceapă verde ne bulversează într-o mare măsură aparatul digestiv.

Acum a sosit momentul să ştim mai multe despre ce înseamnă o alimentaţie sănătoasă.

Principiile ayurvedice de alimentaţie

În Ayurveda, hrana înseamnă viaţă (prana). O alimentaţie sănătoasă ne oferă premisele unei tinereţi prelugite şi a unei longevităţi de invidiat, pe când obiceiurile dietetice necorespunzătoare produc toxine în organism şi favorizează îmbolnăvirile repetate. Daca hrana e conservata, semipreparata, isi pierde prana.

Pentru a înţelege mai bine cum se defineşte o alimentaţie sănătoasă, o să enumăr câteva dintre regulile de bază ale acesteia, aşa cum au fost menţionate de Charak, într-unul din tratatele ayurvedice de referinţă: 

Hrana- în general caldă şi proaspăt preparată.

Este bine ştiut faptul că alimentele prea fierbinţi sau prea reci solicită organismul, care consumă resurse energetice pentru a le aduce la temperatura normală. Totodată, hrana caldă potenţează focul digestiv şi ajută la metabolizarea completă a alimentelor. Cu cât păstrăm mai mult hrana, chiar în frigider sau congelator, cu atât aceasta îşi pierde din calităţile nutritive. E bine ca hrana să fie preparată în casă, pentru că aditivii alimentari au potenţial toxic pentru organism. 

Hrana- gustoasă şi uşor de digerat.

India este cunoscută pentru gustul deosebit al bucătăriei tradiţionale. Secretul constă în combinarea reuşită a condimentelor, care nu se rezumă doar la sare şi piper, ci includ o gamă largă de arome precum: şofranul, anasonul, chimenul, nucşoara, curcuma, chilli, sucul de mango şi de rodii, cardamomul, piperul lung. Acestea dau senzaţii gustative de neuitat şi în acelaşi timp au proprietăţi digestive şi de stimulare a apetitului. Dacă vreţi să folosiţi doar plante autohtone cu aceleaşi calităţi, atunci busuiocul, cimbrul, cimbrişorul, salvia, mărarul şi pătrunjelul pot fi adăugate în orice tip de mâncare gătită, după gust.

Mâncăm când ne e foame.

Atunci când simţim senzaţia de foame, focul nostru digestiv este crescut şi deci pregătit pentru digerarea alimentelor care urmează  a fi ingerate. O educaţie obligatorie este necesară in ceea ce priveşte programul meselor. Având un orar regulat al acestora, ne obişnuim organismul să „ceară de mâncare” la ore fixe, ceea ce ne asigură un foc digestiv bun şi o digestie completă.

Facem combinaţii între alimente compatibile.

Prin utilizarea mai multor alimente în cadrul unui preparat, acestea îşi modifică din calităţile iniţiale. De aceea, trebuie evitate asocierile necorespunzătoare care duc la efecte nedorite asupra organismului. Exemple de combinaţii contraindicate: lapte şi peşte, lapte şi suc de portocale, iaurt cu fructe, miere cu unt în cantităţi egale, smântână cu unt.

Mâncăm într-un spaţiu plăcut.

Ambianţa în care luăm masa trebuie să fie plăcută, relaxată. Atmosfera poate fi îmbunătăţită prin punerea unei muzici armonioase, aromatizarea spaţiului cu uleiuri volatile, plasarea unui buchet de flori pe masă sau aranjarea mesei într-un mod deosebit. Este bine de ştiut că nu trebuie să ne lipsească nimic de la masă în momentul în care începem să mâncăm, deoarece drumurile frecvente în scopul aducerii solniţei sau şerveţelelor creează disconfort şi împiedică desfăşurarea preoceselor digestive. 

Mâncăm într-un ritm moderat, nici prea repede, nici prea încet.

Digestia începe la nivelul cavităţii bucale. Mărunţirea alimentelor este esenţială pentru procesarea acestora în stomac şi absorbţia nutrienţilor în intestinul subţire. De asemenea, saliva-prin compoziţia ei, joacă un rol important în ruperea unor legături de la nivelul moleculelor glucidice (dacă aţi observat, pâinea mestecată îndelung devine dulceagă). Mâncând repede şi pe nemestecate, nu reuşim să pregătim hrana pentru o absorbţie corespunzătoare, ceea ce are drept repercursiuni stări de balonare, arsuri gastrice şi crampe intestinale.

Ne concentrăm asupra activităţii de a mânca.

Obiceiul lui Napoleon de a face mai multe lucruri în acelaşi timp nu este recomandat în cadrul mesei. Nimic nu trebuie să ne distragă atenţia de la masă, pentru că în acest fel suntem perfect conştienţi de gustul mâncării, cantitatea ingerată şi timpul pe care îl petrecem pentru a ne hrăni. Astfel, toate simţurile noastre sunt în alertă şi ne indică momentul în care trebuie să ne ridicăm de la masă, adică atunci când stomacul este doar 75% plin. În consecinţă, cititul ziarului sau urmărirea programelor TV în timpul mesei, mâncatul în spaţii aglomerate şi zgomotoase, luarea mesei imediat după o ceartă sau după un eveniment care ne  tulbură emoţional sunt total contraindicate.

Ne alimentăm în concordanţă cu starea de sănătate, vârsta şi focul digestiv .

O persoană bolnavă nu poate avea acelaşi tip de alimentaţie cu una sănătoasă. De obicei, persoanele slăbite, în covalescenţă sau vârstnicii trebuie să opteze pentru o dietă uşoară, fără prea multe grăsimi, carne sau conservanţi. De asemenea, în majoritatea afecţiunilor se recomandă o serie de alimente care sunt recomandate şi respectiv de evitat în această situaţie. De exemplu, pacienţii cu artroze şi alte afecţiuni cauzate de acumularea de toxine la nivelul articulaţiilor trebuie să mănânce condimentat, pentru că aportul suplimentar de principii penetrante va dizolva acele acumulări şi va ameliora simptomele bolii.

Este de necontestat faptul că unele persoane pot mânca orice fără să aibă nici o problemă. Ele sunt înzestrate genetic cu un foc digestiv bun care le permite să digere orice aliment, chiar şi combinaţii nesănătoase. 

Introducem treptat perioade de post sau de regim vegetarian.

Desi in Ayurveda nu este interzisa carnea, se recomanda o dieta vegetariana.

Continutul bogat in fibre care previn sinteza colesterolului nociv. ne ajuta sa evitam astfel: boli de inima, cancer, boli degenerative, iar legumele- boabe contin proteine cu valoare energetica mai mare decat carnea.

Cuvantul “vegetarian” vine din latina, de la “vegetus”-intreg, proaspat, plin de viata. 

Sensul initial al cuvantului implica un simt echilibrat al vietii, si filozofic vorbind, nu numai la nivelul dietei adoptate. Ca o curiozitate, cei mai multi vegetarieni din lume sunt in India.

Cu toate acestea, o dieta nu se schimba niciodata brusc, se face o trecere usoara de la o dieta la alta, pana se obisnuieste organismul, de aceea si in post sunt acele “dezlegari”.

Sase gusturi la o masa

Pentru a avea o masă completă, e recomandat să conţină, conform Ayurveda, toate cele 6 gusturi: dulce, sărat, acru, amar, picant şi astringent.

Ne alimentăm în concordanţă cu tipul constitutiv. Există trei tipuri constitutive principale: Vata (la care predomină elementele aer şi eter), Pitta (la care predomină elementul foc) şi Kapha (la care predomină elementele apă şi pământ). Orice persoană poate fi catalogată drept aparţinând unuia din aceste tipuri sau mai frecvent unei asocieri a două sau a tuturor celor trei tipuri. Putem sintetiza recomandările pentru fiecare tipologie astfel:

Tipul Vata – se asociază elementelor Aer şi Eter. Sunt oameni foarte înalţi sau foarte scunzi, slabi, cu puţină forţă fizică, digestie şi metabolism variabil, nu sunt longevivi şi le place să fie în continuă mişcare. Au o piele uscată şi rece.  Lor li s-ar potrivi o meserie care nu implică activitate fizică exagerată şi nici nu le solicită continuu atenţia, pentru că nu se pot concentra prea mult timp. Învaţă repede, dar uită la fel de repede. Sunt predispuşi la boli nervoase, ale ţesutului osos, constipaţie, scădere în greutate.Sunt anxiosi, fricosi, nervosi.

Persoanelor de tip Vata li se recomandă să mănânce alimente calde, preferabil gătite şi nu crude, cu gust mai mult dulce, acru sau sărat, la care se adaugă grăsimi. Condimentele (nu cele foarte picante) sunt obligatorii pentru această tipologie.

Recomandari regim: fructe dulci (avocado, banane, caise, cocos, cirese, prune), legume in general gatite (morcovi, castraveti, usturoi, ceapa, cartofi dulci, ridichi), cereale (orez, grau, ovaz), fasole, linte, fructe uscate cu moderatie(nuci, seminte), condimente, uleiuri, produse lactate, indulcitori (toti cu exceptia zaharului).

Pentru o digestie optima, cei cu tipologia Vata poate beneficia de efectele Triphala, o combinatie ayurvedica de trei fructe, cu actiune detoxifianta si de curatare a intestinelor.

Tipul Pitta –se asociază elementului Foc. Sunt oameni cu o înălţime medie şi cu digestie rapidă. Au o nevoie continuă de a mânca produse consistente şi care neutralizează căldura excesivă produsă de organismul lor. Metabolismul e complet, dar foarte rapid. Sunt mai longevivi decât tipul Vata, dar nu îi depăşesc pe cei de tipul Kapha. Au o piele moale, netedă şi ten gras, cu tendinţe de pătare, pistrui Suferă de calviţie şi de albirea părului încă din tinereţe. Capacitatea de muncă şi forţa lor fizică sunt moderate, dar au un temperament activ şi învaţă uşor. Sunt ambitiosi, critici, agresivi.

Persoanelor de tip Pitta li se recomandă alimentele răcoroase, nu foarte fierbinţi, cu gust mai mult dulce, amar şi astringent şi cu adaos de grăsimi în cantităţi moderate şi fără condimente picante.Dintre îndulcitori, nu se recomandă mierea şi melasa, pentru că amplifică elementul foc.

Pentru imbunatatirea digestiei, persoanele cu tipologie Pitta pot folosi Neem, o planta indiana cu multiple proprietati, printre care se numara si cele de detoxifiere, de reglare a aciditatii gastrice si de curatare a pielii.

Recomandari regim: fructe dulci (mere,smochine, mango, portocale, pin, ananas, stafide), legume (broccoli,varza, castravete, telina, fasole verde, salata verde, ciuperci, patrunjel), cereale (orz,ovaz,orez, grau), fasole, linte, fructe uscate se exclud(exceptie nuca de cocos),seminte de dovleac si de floarea soarelui, se exclud condimente, uleiuri (cocos, masline, fl. soarelui), produse lactate, indulcitori (toti cu exceptia melasei, mierei).

Tipul Kapha– se asociază elementelor Apă şi Pământ. Sunt oameni cu o constituţie robustă, cu schelet şi musculatură bine dezvoltate. Au o zestre imunitară foarte bună şi sunt cei mai longevivi şi mai sănătoşi dintre cele trei tipuri constitutive.Vocea lor este pătrunzătoare şi egală ca tonalitate, fizicul este, in general, plăcut.Au digestie şi  metabolism foarte lent, de aceea li se recomandă să mănânce şi să bea mai puţin. Caracterul lor este calm şi tăcut. Pot să practice meserii dificile, care necesită efort fizic sau intelectual susţinut, dar pot fi foarte buni şi într-o poziţie de PR. Nu li se recomandă să lucreze într-o atmosferă rece şi umedă. Sunt predispuşi la obezitate şi pot suferi de afecţiuni ale articulaţiilor şi probleme cardiace.Sunt afectuosi si le place sa stea.

Persoanelor de tip Kapha li se recomandă alimente calde, cu conţinut scăzut în grăsimi, condimentate şi cu gust preponderent astringent, picant sau amar. Trebuie evitate alimentele dulci, sărate, acre şi reci.

Recomandari regim: fructe (mere, piersici, caise, pere, prune, stafide), legume cu gust amar-intepator (varza, conopida,telina, vinete,usturoi, salata,ciuperci, ardei iute,cartofi, spanac), cereale (hrisca, porumb, orez, orz), toate legumele-boabe,fara nuci, fara indulcitori (cu exceptia mierei),orice condimente (exceptie sarea), fara prod lactate (exceptie lapte de capra), fara uleiuri (exceptie de migdale, porumb, floarea soarelui-in cant mici).

Persoanele de tip Kapha pot beneficia pe termen lung de efectele Guggul, o rasina cu proprietati hipolipemiante si care contribuie la reglarea metabolismului grasimilor, o tema importanta pentru aceasta tipologie predispusa la ingrasare.

Sa avem cu totii o primavara frumoasa, cu o digestie optima si cu un corp detoxifiat!

Multumesc.

Irina Plescan

Consultant Ayurveda. Astrolog.

0728 290242